Al. Donici - Două poloboace

Un poloboc cu vin
Mergea în car pe drum, încet şi foarte lin;
Iar altul cu deşărt, las' că vinea mai tare
Dar şi hodorogea,
Făcând un vuiet mare,
Încât cei trecători în laturi toţi fugeau,
Atunci când el folos nimica n-aducea.

Asemine în lume,
Acel ce tuturor se laudă şi spune
În trebi puţin sporeşte;
Iar cel ce tace,
Şi treabă face:
Acela purure mai sigur isprăveşte.