Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenuşie
Şi-un cocoş împintenat
S-au suit şi stau la sfat:
-Ia te uită, mă rog ţie,
Cât de sus ne-am înălţat!
Şi deodată, cu glas mare,
Începură amândoi
Să cotcodăcească-n soare:
-Nimeni-nu-mai-e-ca noi!
-Nimeni-nu-mai-e-ca noi!....
Dar de sus, din corcoduş,
Pitulându-se-ntre foi
Mititel şi jucăuş,
Le-a răspuns un piţigoi:
-Câţi-ca-voi!
Câţi-ca-voi!...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu