Prea Sfântă Maică şi Fecioară
Nădejdea sufletului meu
Tu eşti a mea mijlocitoare
La milostivul Dumnezeu.
De n-ar avea la ceruri lumea
Rudenie de pe pământ,
Atunci ar fi pustie viaţa,
Asemenea unui mormânt.
De nu erai tu primavară
A veacului înţelenit,
Ar fi rămas de-a pururi iarnă
Şi soarele n-ar fi zâmbit.
De n-ai fi revărsat tu zorii
Peste pământul adormit,
Atuncea umbra cea de moarte
Ar fi rămas fără sfârşit.
Iar astazi, Prea Curată Maică,
Când toţi ne-am abătut la rău,
De nu te vei ruga fierbinte
Ne păraseşte Fiul Tău.
Trimite semn de pocăinţă
Norodului nedumerit
Şi adă iaraşi la credinţă
Pe sufletul cel rătăcit.
Dezleagă Preacurată Maică
Cătuşele celor robiţi
Şi dăruieşte-le răbdare
Creştinilor năpăstuiţi!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu